Cultura românească este una dintre cele mai importante elemente care ridică imaginea României în afara graniţelor şi conturează identitatea românilor, indiferent de locul pe care l-au ales pentru a trăi. Ea reprezintă un diplomat de seamă, căruia actuala guvernare îi refuză dreptul de a se exprima aşa cum o cere societatea.

Declaratie politica – Urmeaza ingroparea definitiva a culturii romanesti – 19 martie 2013 (format PDF)

Declaraţie politică,

Urmează îngroparea definitivă a culturii româneşti?

Doamnelor şi domnilor Deputaţi,

Aşa cum am declarat în numeroasele mele intervenţii, cultura românească este una dintre cele mai importante elemente care ridică imaginea României în afara graniţelor şi conturează identitatea românilor, indiferent de locul pe care l-au ales pentru a trăi. Ea reprezintă un diplomat de seamă, căruia actuala guvernare îi refuză dreptul de a se exprima aşa cum o cere societatea.

De ce spun asta? Pentru că este trist şi revoltător faptul că şase dintre cele mai importante evenimente culturale din România nu mai sunt finanţate de ICR, care pare mai degrabă politizat, decât dedicat românilor: festivalul internaţional TIFF de la Cluj, festivalul de Jazz de la Sibiu, festivalul de film independent Anonimul, festivalul Naţional de Teatru organizat de UNITER, festivalul de film documentar One World Romania şi festivalul Naţional de Teatru Tânăr IDEO IDEIS.

Oprirea finanţării ICR pentru şase evenimente culturale importante e o lovitură severă şi total nemeritată pentru cultura românească. Iar în această poziţie îmi vine incredibil de greu să nu mă alătur vocilor care susţin că ICR devine din ce în ce mai mult o instituţie de sabotare a culturii naţionale, nu una de susţinere a ei.

Problema aderării la Schengen a fost prima dovadă mare de lipsă de interes faţă de imaginea României în afara graniţelor. Însă cultura, singurul element care ne mai putea ridica la nivelul standardelor europene, este o davadă şi mai bine evidenţiată de nepăsare. Şi atunci mă întreb ce urmează, stimaţi guvernanţi? Ce urmează după reducerea activităţii reprezentanței ICR de la Paris, reducerea cheltuielilor pentru participarea românească la Târgul de carte din Suedia şi tăierea unor întregi programe în Statele Unite pe care românii le priveau ca pe un pod spre rădăcinile româneşti.

Urmează îngroparea definitivă a culturii româneşti?

Cei pe care îi reprezint îmi spun adesea: “Domnule deputat Lubanovici, mă bucură nespus faptul că filmele româneşti sunt premiate le gale internaţionale, că dacă spun Brâncuşi, oamenii ştiu că sunt din România, că avem o cultură atât de valoroasă şi nişte reprezentanţi atât de iubiţi în afara ţării. De ce nu conştientizează şi cei care conduc acum România potenţialul său imens? De ce nu conşitentizează că suntem legaţi prin cultură?

Motivaţiile financiare cu care se justifică ICR consider că nu-şi au locul atunci când vorbim despre proiecte cu vizibilitate atât de mare şi cu atât de multe rezultate favorabile pe plan extern. Şi atunci nu-mi rămâne decât să mă întreb şi eu: „Chiar nu conştientizaţi potenţialul imens al culturii româneşti?”

Deputat Mircea Lubanovici

19.03.2013