Onorat Prezidiu, doamnelor şi domnilor deputaţi,
Cred cu tărie că principala noastră îndatorire, în calitate de oameni politici, constă în crearea şi dezvoltarea unui stat modern, funcţional, care să lucreze în interesul cetăţeanului şi al societăţii. Constat însă, cu profundă nemulţumire şi indignare, că actuala putere face tot ce îi stă în putinţă pentru a ne demonstra contrariul.

În Parlamentul României, majoritatea politică încearcă prin tot felul de trucuri fie să împiedice încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive a diverşilor prieteni, fie să modifice Codul Penal astfel încât onorabilii aleşi să se situeze deasupra legii. Să ne mai mire că acelaşi tipar îl regăsim şi în cadrul Guvernului? Guvern care săptămâna trecută a iniţiat o Ordonanţă de Urgenţă prin care Agenţia Naţională de Administrare Fiscală poate acţiona în afara oricărui control juridic.

Concret, prin OUG 8/2015 publicată în Monitorul Oficial pe 28 aprilie 2015, la articolul 13, punctul e) (viii) se afirmă răspicat că deciziile instanţelor de judecată nu se aplică pentru ANAF. Astfel, în cazul unui control al ANAF, există posibilitatea de a plăti de 10 ori amenda aplicată pentru a nu se suspenda activitatea firmei. Suma se face venit la bugetul de stat şi nu se restituie în cazul în care, la solicitarea operatorului economic, instanţa de judecată anulează procesul-verbal de constatare a contravenţiei.

Cu alte cuvinte, chiar dacă instanţa recunoaşte abuzul inspectorilor ANAF asupra unui agent economic, acesta din urmă rămâne doar cu acest merit, contravaloare amenzii nefiind restituită!

Stimaţi colegi, am susţinut întotdeauna aplicarea corectă şi egală a legii; am susţinut întotdeauna lupta împotriva evaziunii fiscale indiferent de nivelul acesteia. Cu toate acestea, nu pot aproba abuzurile! Nu pot fi de acord cu această Ordonanţă prin care ANAF-ul este situat în afara legii, în afara oricărui mecanism de check and balance! Cum putem afirma că trăim într-un stat de drept dacă o instituţie a statului nu respectă hotărârile justiţiei?! Ce mai înseamnă acum dreptatea şi echitatea?

Stimaţi colegi, în perioada 1-3 mai 2015, 605 inspectori au verificat 457 de operatori de turism si patroni de restaurante, în urma cărora s-au au dat amenzi de aproape două milioane de lei şi s-au confiscat venituri şi bunuri de peste 200.000 de lei. În acelaşi timp, marea evaziune este aproape ignorată: contrabanda şi evaziunea în zona cerealelor şi produselor agricole a ajuns la peste 60% dintr-o piaţă care valorează miliarde de euro; situaţie asemănătoare şi în cazul industriei alcoolului, unde aproximativ 85% din piaţă este inundată de produse contrafăcute.

Dacă aceste aspecte nu vă conving, vă reamintesc afirmaţiile procurorului şef la prezentarea bilanţului DNA: “Hotărârile judecătoreşti rămase definitive în cauzele DNA în 2014 au inclus confiscarea şi recuperarea de produse infacţionale în sumă de peste 310 milioane euro, de trei ori mai mult decât în anul 2013. Dacă această sumă ar fi efectiv executată, ar fi putut asigurat fondul de salarii pe care statul îl plăteşte tuturor medicilor din România într-un an de zile”.

În aceste condiţii, nu pot să nu vă întreb, stimaţi colegi, de ce se aplică dubla măsură? De ce agenţii economici sunt sufocaţi de controalele ANAF, în timp ce marea evaziune, recuperarea prejudiciilor constatate de instanţe sau controlul marilor averi trec în plan secund? Şi cum ne putem asigura că inspectorii fiscali sunt sancţionaţi pentru abuzurile lor?

Deputat PNL Mircea Lubanovici
12.05.2015