Domnule preşedinte, onorat Prezidiu, doamnelor şi domnilor deputaţi,
Suntem cu toţii de acord că una dintre problemele majore cu care ţara noastră se confruntă constă în plecarea românilor în străinătate. Faptul este recunoscut şi de actuala putere având în vedere nenumăratele declaraţii ale guvernanţilor prin care încurajează reîntoarcerea acasă a românilor din afara graniţelor.

Prin declaraţia politică de astăzi, doresc să lansez întrebarea: dacă România este pregătită realmente pentru reintegrarea cetăţenilor români din diaspora? Şi aici mă refer la cazul distinct al copiilor români care au studiat în alte ţări şi trebuie reintegraţi în sistemul educaţional românesc. Indiferent că vorbim de copiii care s-au născut în România şi apoi s-au alăturat părinţilor în alte ţări, fie ca s-au născut în afara României, reîntoarcerea familiei în ţară a dat naştere la o serie de provocări pe care noi trebuie să le rezolvăm cu eficienţă.

Astfel, studiile din domeniu au arătat că o bună parte din aceşti copii au probleme de adaptare la sistemul de învăţământ românesc! În afara impedimentelor cauzate de cunoaşterea insuficientă a limbii, ei se confruntă şi cu dificultăţi emoţionale, comportamentale sau de atenţie; iar toate acestea nu fac decât să afecteze în mod negativ performanţele lor şcolare. Este firesc să ne punem întrebarea: cum îi ajută şcoala românească pe aceşti copii? În primul rând, îi obligă să repete un an şcolar pentru că – învăţământul nostru este considerat ca fiind unul extrem de performant! Nu îmi doresc să dezbat subiectul performanţei învăţământului de data aceasta dar copii care se reîntorc în şcoala românească, ne arată din plin eşecurile programei actuale de învăţământ prin faptul că ei percep pe deplin discrepanţele majore atât în ceea ce priveşte materia şcolară, cât şi modalitatea de abordare a sa sau relaţionarea elev – profesor.

Stimaţi colegi, este evident că atât noi, în calitate de parlamentari, cât şi guvernanţii, avem responsabilitatea pentru a crea un cadru legal care să faciliteze reintegrarea acestor copii în societatea şi şcoala românească!

În ultimii cinci ani, 27.000 de copii s-au reîntors în ţară, iar dintre aceştia, 6.000 au probleme de adaptare în România. Consider că şcoala românească – atât prin programă, cât şi prin cadrul didactic – trebuie să înlesnească rezolvarea problemelor acestor copii!

Acum, mai mult ca oricand ministerul învăţământului trebuie să constituie o echipă formată din specialişti care să conceapă un manual special de învăţare a limbii române. Să nu uităm că în prezent acest lucru este lăsat în mare măsură în sarcina părinţilor şi a celor mici, prin eforturile pe care le presupun meditaţiile suplimentare în afara şcolii.

Trag un nou semnal de alarmă cu acest subiect important şi sper să fiu auzit de data aceasta până nu este prea târziu.

În condiţiile în care susţinem ori de câte ori este posibil reîntoarcerea românilor în ţară, nu mi se pare firesc ca atunci când acest lucru se întâmplă, să îi lăsăm să se descurce singuri într-o chestiune extrem de importanta pentru viitorul lor. De aceea susţin cu tărie că avem nevoie de un manual special de învăţare a limbii române şi cursuri suplimentare realizate în cadrul şcolii, nu în afara ei! Mai mult decât atât, suntem datori să le asigurăm acestor minori consilierea psihologică. Suntem datori, stimaţi colegi, să investim în viitorul copiilor; să nu uităm că succesul lor înseamnă dezvoltarea ţării!

Sper ca apelul meu către guvernanţi şi către dumneavoastră, stimaţi colegi, să nu treacă neobservat. Problematica pe care v-am adus-o în atenţie are un impact pe termen lung asupra societăţii româneşti şi ne obligă să găsim soluţii adecvate şi performante cât mai repede posibil!

Vă mulţumesc pentru atenţie!

Deputat-PNL Mircea Lubanovici
24.02.2015