Doamnelor şi domnilor deputaţi,
Doresc să-mi exprim sprijinul pentru propunerea legislativă intitulată “Lege pentru instituirea Zilei naţionale în memoria românilor victime ale masacrelor de la Fântâna Albă şi alte zone, ale deportărilor şi ale foametei organizate de regimul totalitar sovietic în nordul Bucovinei şi în întreaga Basarabie”, iniţiată de colegul nostru de circumscripţie, domnul deputat Tudor Panţîru, propunere a cărei soartă se va decide azi prin votul final al plenului Camerei Deputaţilor.

Nu trebuie uitat niciodată că, în anul 1940, România era nevoită să cedeze Uniunii Sovietice un teritoriu locuit de 3 milioane de români. Captivi într-o ţară străină, mulţi români au încercat să treacă graniţa înapoi în România. Masacrul de la Fântâna-Albă a avut loc la 1 aprilie 1941, când aproximativ 3000 de români, locuitori ai satelor de pe valea Siretului, au încercat să se refugieze din Bucovina răpită de URSS în România. Nu se cunoaşte o cifră exactă a celor care au avut de suferit de pe urma deportărilor, estimările ridicându-se la câteva sute de mii. Au avut loc trei valuri de deportări ale populaţiei din Basarabia şi Bucovina de Nord, în perioada 28 iunie 1940 – 5 martie 1953, acestea făcându-se cu vagoane de vite în Siberia, Kazahstan, iar uneori dincolo de Cercul Polar.

Printr-un decret al preşedintelui interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a fost formată Comisia pentru studierea şi aprecierea regimului comunist totalitar din Republica Moldova. Aceasta a evaluat numărul persoanelor deportate şi supuse represiunilor în anii 1929-195l, pe teritoriul Republicii Moldova, la peste 90 de mii de persoane. Concluziile comisiei, prezentate Parlamentului Republicii Moldova de preşedintele Ghimpu în ianuarie 2010, atestă că foametea cumplită din anii 1946-1947 nu a fost o consecinţă nemijlocită a secetei, ci a politicii economice şi sociale a regimului totalitar comunist faţă de populaţia din Republica Moldova, a sistemului de acces la produsele alimentare. Conform datelor statistice acumulate de comisie, în urma foametei au decedat circa 200 de mii de oameni.

A fost publicată şi o carte despre condiţiile dramatice ale refugiului basarabenilor şi bucovinenilor, din 1940 şi 1944, despre masacrul de la Fântâna Albă, despre exodul şi pierderile de vieţi omeneşti, sub titlul “Basarabeni şi Bucovineni în Banat, Povestiri de viaţă” apărută la Editura Marineasa, Timişoara, 2010, şi în ediţia a II-a la Editura Brumar, Timişoara, în 2011.

Chiar dacă iniţiativa legislativă menţionată a primit avizul negativ din partea Guvernului, pe motiv ca “nu se precizează sursele financiare necesare aplicării măsurilor propuse, încălcându-se astfel dispoziţia art.138 alin.(5) din Constituţia României”, considerăm că se pot găsi fondurile necesare din rezerva bugetară aflată la dispoziţia Guvernului, pentru a aduce cuvenita reparaţie morală memoriei românilor basarabeni care au fost victime ale ocupaţiei sovietice, având în vedere şi faptul că România a reuşit, măcar la nivel moral, să se desprindă de comunism prin “Declaraţia de condamnare a comunismului” prezentată în Parlament, în 2006, de preşedintele Traian Băsescu.

Subliniem şi faptul că iniţiativa legislativă susţinută şi de noi, astăzi, este conformă Rezoluţiei nr.1.723 din 28 aprilie 2010 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, prin care aceasta califică foametea organizată de regimul stalinist sovietic care a avut ca efect moartea a milioane de oameni nevinovaţi, inclusiv în Republica Moldova, ca fiind o crimă împotriva umanităţii.

În încheiere, diaspora românească din Statele Unite ale Americii, Canada şi Australia, pe care o reprezint, salută această iniţiativă legislativă cu caracter reparatoriu din punct de vedere moral la adresa fraţilor noştri moldoveni din Basarabia, cu speranţa că aceasta va întruni votul tuturor deputaţilor, indiferent de formaţiunea politică căreia îi aparţin.

Deputat Mircea Lubanovici