Raspuns la Scrisoarea deschisa transmisa de Ionica Armanca, Jurnalul Romanesc – Viena

Stimate domnule Ionică Armancă,

Urmare a scrisorii deschise transmise în data de 20 aprilie 2016, răspundem întrebărilor dumneavoastră și vă comunicăm următoarele:

1) Comisia parlamentară pe care o conduc – în spiritul democraţiei şi al deschiderii către toate organizaţiile românilor din străinătate şi al oricăror reprezentanți ai societății civile – aşteaptă şi primeşte sugestii şi propuneri de la toate acestea şi reprezentanţii lor, fără a face investigaţii asupra legitimităţii sau reprezentativităţii acestora, întrucât acestea nu fac parte din atribuţiile unei Comisii parlamentare.

Nimic nu a oprit şi reprezentanţii altor ONG-uri ale compatrioţilor noştri din Diaspora să se adreseze Comisiei noastre, în condiţiile în care se ştia că urmează să se organizeze anul acesta Congresul Românilor de Pretutindeni la Bucureşti.

În ceea ce priveşte demersul dumneavoastră şi al organizaţiei, îl considerăm legitim, dar vă reamintim un principiu de drept – „buna-credinţă se prezumă”!… În caz contrar, ar însemna – presupunând că am avea abilitatea de a cerceta backgroundul tuturor ONG-urilor care se adresează Comsiei noastre şi Parlamentului, în general – că ne-am întoarce la epoca comunistă şi că am promova suspiciunea între românii din Diaspora, în locul spiritului de dialog şi cooperare largă – pentru care am facut eforturi atât noi, în calitate de reprezentanţi ai electoratului român din Diaspora, cât şi dvs şi membrii asociaţiilor nemulţumite de demersurile dlui Godja.

2) Doresc să menţionez că încă de la începutul mandatului meu, în calitate de deputat, reprezentant al românilor din Colegiul 3 – Diaspora, dar şi de Preşedinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, am promovat și am dorit să se organizeze Congresul Românilor de Pretutindeni, în conformitate cu dispozițiile Legii 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, în scopul unei reprezentari cât mai eficiente, precum şi pentru întărirea legăturilor dintre reprezentanţii instituţiilor statului român cu diaspora.

Împreună cu membrii Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării din Camera Deputaţilor și cu membrii Comisiei românilor de pretutindeni din Senat, am depus toate diligențele pentru ca acest Congres să se poată desfășura în condiţii optime în acest an. Astfel, după o serie de dezbateri și consultări cu reprezentanții DPRRP, după ce proiectul de Metodologie privind desemnarea delegaţilor la Congresul românilor de Pretutindeni a fost a publicat pe site-ul DPRRP pentru consultare şi dezbatere publică până la data de 8 august 2015, în ședință comună, în 13 octombrie 2015, cele două comisii de specialitate au aprobat Metodologia privind organizarea alegerii delegaţilor la Congresul Românilor de Pretutindeni, care a fost transmisă de îndată Birourilor permanente spre aprobare.

La începutul prezentei sesiuni legislative, ca urmare a şedinţei comune a celor două comisii din data de 16 februarie 2016 s-a propus Birourilor permanente reunite ale Camerei Deputaţilor și Senatului, ca primul Congres al Românilor de Pretutindeni să fie organizat în perioada 24-25 iunie 2016, propunerea care a fost aprobată de Birourile permanente în data de 7 martie 2016.

În 21 martie 2016, în conformitate cu dispozițiile Legii privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, Birourile permanente ale Camerei Deputaţilor și Senatului reunite, după aprobarea Memorandumului intern privind organizarea primului Congres al Românilor de Pretutindeni, prin care s-au supus spre analiză şi decizie: data organizării congresului, locul desfăşurării congresului, categoriile de servicii oferite participanţilor la congres suportate din bugetul Camerei Deputaţilor, constituirea unui Secretariat tehnic al Congresului, cu detalii privind structura, componenţa şi atribuţiile acestuia, precum şi constituirea unui Grup de lucru al Camerei Deputaţilor, a fost redactată şi adoptată Hotărârea privind convocarea primului Congres al românilor de pretutindeni, comunicată Comisiilor de specialitate în data de 24 martie 2016.

Reamintesc că prin adresa de înaintare a Hotărârii de convocare a Congresului s-a solicitat transmiterea numelor persoanelor desemnate de cele două comisii în Secretariatul tehnic şi nominalizările pe funcţiile din biroul acestuia, aceste informaţii fiind transmise de cele două comisii în data de 31 martie 2016, dată de când practic Secretariatul tehnic a fost constituit şi Comisiile de specialitate nu au mai avut atribuţii în ceea ce priveşte organizarea evenimetului.

Reiterez faptul că prin prisma activității mele și fiind în permanent contact cu cetățenii români din diaspora, ascultându-le doleanțele, nu pot să nu apăr dreptul acestora și să solicit respectarea unor termene care să permită organizațiilor românești din aafra graniţelor ţării să-și desemneze delegații care să reprezinte cel mai bine comunitățiile de români. Nu pot să nu constat că, în mod nejustificat, s-au tergiversat foarte mult procedurile privind măsurile organizatorice ca abia în data de 5 mai 2016 să fie făcute publice anunţul de convocare a Congresului şi informațiile necesare cu termene precise, în vederea depunerii candidaturilor pentru obţinerea mandatelor de delegaţi, deși acest lucru putea fi realizat încă de la începutul lunii aprilie.

3) În ceea ce priveşte întrebarea dumneavoastră referitoare la faptul că personal aş considera că 500 de semnături de susţinere ar fi un număr mare pentru delegaţii care doresc să participe la Congres, ţinând cont că am acordat votul meu Metodologiei în forma în care se prevedea ca pentru obţinerea mandatului de delegat, fiecare candidat să însoţească documentele aferente de o listă de minimum 500 de susţinători unici din statul de reşedinţă, care fac parte din categoria românilor de pretutindeni, în sensul prevăzut de Legea 299/2007, cred că este mai mult decât evident răspunsul meu. Timpul scurt rămas pentru strângere a semnăturilor, de la momentul în care s-a făcut oficial anunţul de convocare a Congresului a fost însă motivul care a adus acest subiect în discuţie şi, după cum probabil cunoaşteţi, pentru a facilita participarea la Congres, la solicitarea Secretariatul tehnic al Congresului membrii Comisiilor de specialitate din Camera Deputaților și Senat, pentru ediţia din acest an, au aprobat în ședința comună din 10 mai 2016, o serie de modificări ale dispozițiilor Metodologiei printre care şi reducerea numărului de susținători pentru fiecare delegat de la minimum 500, la minimum 250.

4) Întrebarea referitoare la “munca în folosul românilor din afara graniţelor” este tendenţioasă prin ea însăşi, fiind echivalentă cu a vă întreba pe dvs ce activităţi aţi desfăşurat pentru membrii dvs şi cu ce rezultate notabile.

Dar, în spiritul dialogului democratic, vă comunicăm că activitatea legislativă în interesul Diasporei poate fi constatată prin numărul mare de probleme luate în dezbatere, ca şi prin numărul mare de întâlniri avute de membrii Comisiei, atât cu omologi parlamentari din ţările unde există Diaspora românească, cât şi cu reprezentanţi ai organizaţiilor românilor din străinătate. O dovadă în acest sens, o constituie lobby-ul făcut pe lânga statul norvegian pentru curmarea abuzului acestuia în cazul familiei Bodnariu – care a condus la evoluţii favorabile, după cum bine ştiţi – şi al tuturor familiilor de români aflate în cazuri similare.
În ceea ce priveşte activitatea mea în slujba intereselor electorilor mei, în calitate de parlamentar, aceasta se poate lesne verifica pe site-ul Camerei Deputaţilor, eu fiind iniţiatorul sau cosemnatar la nu mai puţin de 63 de iniţiative legislative în acest mandat, din care 12 numai în prima jumătate a anului în curs.

5) Referitor la datele despre deplasările deputaţilor şi senatorilor pentru Diaspora, este necesar să vă adresaţi cu o solicitare în acest sens, atât Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor, cât şi celui al Senatului, care vor dispune soluţionarea petiţiei dvs, atât privind numărul de deplasări ale acestora, costurile şi rezultatele vizitelor – fiecare parlamentar fiind obligat să depună odată cu decontul delegaţiei şi un raport de activitate pe marginea deplasării externe efectuate.
Veţi înţelege, desigur, că potrivit Regulamentului Camerei Deputaţilor şi Senatului, o comisie parlamentară nu centralizează astfel de date pentru deputaţii din componenţa sa, cu atât mai puţin pentru ambele Camere ale Parlamentului, numai conducerile celor două Camere, fiind îndrituite legal să răspundă solicitărilor societăţii civile, în baza Legii nr. 544 din 2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.

Cu deosebită consideraţie,

Mircea LUBANOVICI
Presedinte al Comisiei pentru comunitatile de romani din afara granitelor tarii, din Camera Deputatilor

Both comments and pings are currently closed.
Powered by WordPress