Doamnelor şi domnilor deputaţi,

După cum deja am aflat cu toţii, în ziua de 5 decembrie 2013, Republica Moldova a mai marcat un moment istoric, acela de a i se recunoaşte limba română drept limba oficială. Concret, Curtea Constituţională de la Chişinău a pronunţat hotărârea privind interpretarea Articolului 13 ( aliniatul 1) din Constituţie în coraport cu Preambulul Constituţiei şi cu Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova.
Este indiscutabil încă o decizie istorică, aşa cum a fost şi cea din 31 august 1989, când la Chişinău s-a legiferat revenirea la grafia latină.

Momentul din joia trecută a fost precedat de sesizările făcute în martie şi septembrie 2013 de deputatul grupului parlamentar liberal – reformator, Ana Gutu, şi de liberalii Mihai Ghimpu, Valeriu Munteanu, Corina Fusu, Boris Vieru şi Gheorghe Brega, care au cerut conferirea statutului de normă constituţională Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova, adoptată pe 27 august 1991, confirmând astfel că limba oficială este limba română, nu limba moldovenească în baza grafiei latine, precum este formulat în articolul 13 din Constituţia Republicii Moldova.

Această realitate a fost argumentată şi de preşedenţia Republicii Moldova, care subliniază că „naţiunea română este organizată în două state româneşti – România şi Republica Moldova”, iar denumirea ştiinţifică a limbii de stat este un lucru cert.

Totodată, potrivit Academiei de Ştiinţe a Moldovei, limba de stat (oficială) a Republicii Moldova este limba română, iar sintagma „limba moldovenească, funcţionând pe baza grafiei latine” din Articolul 13 alin.(1) al Constituţiei, poate fi echivalată semantic cu limba română.

Stimaţi colegi, v-am prezentat aceste date pentru a evidenţia că doar prin unitate se poate face istorie şi se poate păstra spiritul unei naţiuni.

Prin această decizie – chiar dacă mă repet , Republica Moldova a dovedit încă odată (dacă mai era cazul) că a ales calea democraţiei şi a libertăţii în parcursul său spre Uniunea Europeană.

Nemulţumiri cu privire la tot ce s-a realizat până în prezent au fost şi vor mai exista, mai ales din partea unor lideri de la Chişinău care nu sunt de acord cu acest „drum” spre Europa, însă este foarte clar că aceasta este direcţia bună şi că nu mai există cale de întoarcere.

Este o victorie în primul rând a acelor cetăţeni din Republica Moldova care nu au renunţat nici un moment la a vorbi şi a scrie în limba română (chiar dacă au avut uneori de suferit) şi au continuat să creadă că va veni vremea bucuriei.
De aceea nu ne rămâne decât să continuăm să ne bucurăm împreună – noi, românii – de dincoace şi de dincolo de Prut, de toate aceste minunate realizări, care au fost dobândite cu multă muncă şi sacrificii.

Dumnezeu să binecuvinteze românii de pretutindeni!

Mircea LUBANOVICI

Deputat PDL   

10.12.2013