Ca reprezentat al românilor din diaspora, cu experienţă de viaţă îndelungată în Statele Unite ale Americii, cunosc şi din propria experienţă că pentru succesul economic al sectorului privat şi al liberei iniţiative este esenţial ca sistemul judiciar să fie considerat eficient, iar percepţia oamenilor de afaceri străini despre nivelul de corupţie al ţării să fie corectă, iar nivelul respectiv cât mai redus.

Un deziderat din totdeauna al românilor din Statele Unite ale Americii, Canada şi Australia a fost şi rămâne nivelul de trai al românilor din ţară, precum şi prestigiul şi imaginea României în lume, cu accent pe reducerea corupţiei – chestiune-cheie pentru care am fost criticaţi şi de către Olanda, ţara care s-a opus din răsputeri acceptării României în Acordul Schengen. Personal consider că aceasta – împreună cu reducerea evaziunii fiscale şi simplificarea legislaţiei în domeniul taxelor şi impozitelor de către statul român şi cu previzibilitatea pe termen lung a acesteia – ar constitui un puternic semnal pozitiv pentru investitorii străini.

Având în vedere că azi în şedinţa Secţiei pentru judecători a CSM va fi discutat Raportul Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, subscriu, pe această cale, constatărilor acestui raport, care arată că la instanţele judecătoreşti din ţară au fost identificate 130 de dosare de corupţie. Raportul evidenţiază în mod concret numărul acestor dosare.
– 35 de dosare cu o vechime cuprinsă între 5 şi 10 ani;
– 42 de dosare cu o durată cuprinsă între 3 şi 5 ani;
– 48 de dosare cu o vechime cuprinsă între un an şi 3 ani;
– 5 dosare cu o durată mai mică de un an.

Numărul cel mai mare de dosare privind infracţiuni de mare corupţie se înregistrează la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – 32, urmată de Curtea de Apel Bucureşti – 19 şi Tribunalul Bucureşti – 10 dosare.
Raportul precizează că dosarele identificate şi analizate de către Inspecţia Judiciară au avut în vedere “calitatea persoanelor – inculpaţi în aceste dosare (persoane ce ocupă funcţii de demnitate publică: parlamentari, miniştri, secretari de stat, conducători ai autorităţilor administrative centrale, prefecţi, consilieri judeţeni/preşedinţi de consilii judeţene etc.); aspecte de natură pecuniară – valoarea prejudiciului creat – minim 50.000 lei; durata procedurilor şi riscul intervenţiei prescripţiei răspunderii penale în raport şi de perioada în care s-a efectuat urmărirea penală.

Mă adresez de aceea ministrului justiţiei, domnul Cătălin Predoiu, cu dorinţa de a reuşi să marcăm progrese cu adevărat importante în domeniul combaterii marii corupţii – tema preocupantă pentru toate guvernele României din care a făcut parte şi Domnia Sa şi care a rămas, dacă avem în vedere rezultatele concrete, în mare parte nerezolvată. Credem că aceasta nu implică angajarea de cheltuieli deosebite de către autorităţile române, ci, mai curând, o atenţie specială şi voinţă politică, care ar permite şi recuperarea, ca efect secundar, chiar a unor sume importante pentru bugetul auster al ţării noastre.

Sunt convins că şi Consiliul Superior al Magistraturii, printr-o comunicare şi conlucrare mai bună cu magistraţii din ministerul public, poate să contribuie la impulsionarea soluţionării cu celeritate a acestor dosare de mare corupţie, astfel încât, drept consecinţă, România să permită încurajarea spiritului antreprenorial şi creşterea investiţiilor din străinătate atât de necesare pentru România în această dificilă perioadă economică prin care trece întreaga lume.

Rămânând ferm ataşat valorilor morale ale creştinismului şi intereselor tuturor românilor din ţară şi din diaspora, vă mulţumesc pentru atenţie.

Deputat Mircea Lubanovici